Alexandru Senciuc
EXERCISE
Bulevardul Aviatorilor
Bucureştenii sunt morţi după străzi. Dacă spaţiul public ar putea fi turnat în forme, strada este singurul tip de formă în care a putut fi turnat şi acum 200 de ani, şi acum 150 de ani, 100 de ani 50 ani, chiar şi acum[1]. Bulevardul Aviatorilor nu face excepţie de la această regulă aşa cum marchează diferitele documente istorice acest lucru. Cu toate acestea Bulevardul Aviatorilor prezintă un fenomen complex ce implică: istoria sa, percepţia publicului asupra străzii, foste şi actuale regulamente; toate acestea urmează a fi analizate pe scurt în prezentul eseu.
Finishes design for individual house
Proiect de referinta / Design Reference
Casa in Cotroceni / Cotroceni House
DETALIERE SARPANTA / SLOPED ROOF
Structure design for individual house
Proiect de referinta / Design Reference
Casa in Cotroceni / Cotroceni House
MEMORIU PLANSE
- PLAN COFRAJ PARTER (SCARA 1/50)
- PLAN PARTER ARHITECTURA (SCARA 1/50)
- PLAN ETAJ ARHITECTURA (SCARA 1/50)
- PLAN MANSARDA ARHITECTURA (SCARA 1/50) PLAN COFRAJ ETAJ (SCARA 1/50)
- PLAN COFRAJ SCARA (SCARA 1/20) SECTIUNE A-A (SCARA 1/50)
- PLAN FUNDATII (SCARA 1/50)
- DETALII FUNDATII (SCARA 1/20) SECTIUNI SCARA (1/20)
Equipment design for individual house
Proiect de referinta / Design reference
Casa in Cotroceni / Cotroceni House
MEMORIU TEHNIC
DESCRIERE ARHITECTURA
Zona in care se afla casa prezinta un caracter puternic cu rol modelator. Cea mai importanta relatie a terenului este in legatura cu strada intrucat aceasta reprezinta legatura celor ce locuiesc in casa cu cei din afara lor, comunitatea. Mai mult decat atat, terenul se deschide catre strada spre o biserica, o gradinita, o intersectie, deci se afla intr-o zona mai activa a cartierului. Totusi asta nu inseamna ca o orientare a casei spre exterior reprezinta o solutie, dimpotriva. Acest proiect propune in primul rand o aranjare a casei in filtre care fac trecerea intr-un mod gradat de la spatiul public la spatiul privat.
Volumul de la care porneste casa este cel al unui cub, ce aduce aminte atat de casele din jur(ce pot fi privite in esenta ca niste monovolume) cat si de locuire in general.
Daca se ataseaza acestui cub in prima instanta aceasta dispunere in filtre obtinem o sectionare in 3 mari zone pe care le-am numit: utilitare, spatiu de zi si spatiu de noapte. Fiecare din aceste spatii poseda un anumit grad de nevoie de intimitate care face dispunerea lor evidenta.
Intervine forma terenului, putin atipica de altfel prin dispunerea sa cu latura lunga spre strada. Primul filtru, cel al utilitarelor, este cel mai apropiat de strada si astfel actioneaza ca o prima bariera. De aici rezulta forma sa usor alungita care are nevoie sa acopere o deschidere mai mare a terenului. Totodata, spatiul de zi are nevoie de o deschidere maxima catre toate spatiile intrucat este volumul cel mai des folosit. Spatiul de noapte prezinta un caracter intim care are nevoie de protectie. Solutia rezolvarii acestor probleme o reprezinta translatarea volumelor inspre laterale. Prin aceasta translatare se pastreaza caracterul fiecarui spatiu si totodata raspunde unei nevoi a terenului , cel de raspandire uniforma a casei pe suprafata acestuia.
Cel de-al treilea factor ce intervine in modelarea formei il reprezinta locuintele invecinate. Repozitionarea spatiului de noapte cu latura scurta spre strada ofera avantajul unui filtru fata de blocul de locuinte dar si o protectie suplimentara fata de strada. In acelasi timp aceasta repozitionare ofera spatiului de zi locul maxim care priveste in jur pe 360 de grade. Dispunerea in filtre a spatiilor interioare se reflecta astfel si in impartirea curtii intr-o succesiune de gradini care fac o tranzitie de asemenea de la public( curtea dinspre strada) la privat( curtea interioara care patrunde in casa.
Extrudarea celor doua spatii principale, cel de zi si cel de noapte, reprezinta atat o manifestare exterioara a acestora cat si o nevoie functionala. Spatiul de zi are nevoie de amplitudine atat pe orizontala cat si pe verticala. Dezvoltarea spatiului de noapte pe verticala creeaza o bariera spre blocul de locuinte. In acelasi timp diferenta de inaltime intre spatiul de noapte si spatiul de zi produce o trecere la nivelul ansamblului de locuinte de la blocul de locuinte(D+P+3) la casele din spate(P+1+M) si la casa parohiala(P+M).
Acoperisurile in sarpanta fac trimitere la sarpantele caselor din jur si reprezinta principalul element vizual de legatura. Preluarea este una de esenta intrucat acoperisurile casei nu prezinta cornisa, ci se continua cu peretele vertical spre a sublinia volumul. Alegerea de a face doua acoperisuri diferite este data de caracterul diferit ale celor doua spatii. Spatiul de zi are un caracter centrifug, este deschis pe toate patru laturile si astfel acoperisul care porneste dintr-un patrat se inchide in centru. De cealalta parte sta spatiul de noapte cu un caracter centripet, inchis catre strada si catre casele din jur, motive din care rezulta un acoperis in doua ape.
Ceea ce rezulta este o casa care, de fapt, isi neaga contextul. In spatele tuturor acestor elemente de legatura se ascunde ceea ce la inceput a fost un singur volum, o casa, o camera, si devine un ansamblu de volume, o succesiune de spatii. Si asta nu dintr-o greseala ci dintr-o alegere de a oferi posibilitatea transformarii ei si totodata din acea dorinta de a depasi modul de locuire intr-o camera, un volum. O casa nu trebuie conceputa ca un obiect perfect, un diamant, ci ca un obiect care evolueaza si se transforma in timp. Casa in primul rand, inaintea tuturor celorlalte tipuri de spatii, este expresia individului, iar individul este temporal si temporar.
DESCRIERE PARAMETRII
Locuinta prezinta o suprafata totala de 287 mp iar pe verticala se dezvolta in regim de S+P+E+M. Terenul prezinta o suprafata de 1000 mp, cu o forma aproximativ dreptunghiulara cu latura lunga catre strada pe directia N-S. La nivel de dotare, locuinta prezinta urmatoarele camere: living, studio, bucatarie, baie de serviciu, dormitor menajera, garaj pentru 2 masini, dormitor matrimonial, dormitor copii, camera copii. Structura casei este alcatuita din pereti structurali din beton armat, turnati monolit.
orcid.org/0000-0002-6084-2264
Alexandru Senciuc 
You must be logged in to post a comment.