Tadao Ando A fi, a nu fi

Este arhitectura lui Tadao Ando moarta? Toata lumea stie cine Tadao Ando este: un rockstar printre arhitecti atat prin cariera lui controversata(devenit arhitect din boxeur in urma unor calatorii) prin lucrarile lui ce poarta un anumit trademark la care orice student arhitect viseaza(de la Mincu cel putin) cat si prin realizarile si numeroasele premii acumulate(printre care si premiul Pritzker). In prezent este suficient a spune ca Tadao Ando-san este arhitectul curtii imperiale a Japoniei.

Ce este moartea? Moartea inseamna in primul rand incetarea din viata sau oprirea functionarii organismului, insa, la o scara mai mare, inseamna o transformarea unei societati in urma disparitiei a unei sau mai multor fiinte. Moartea pentru cei din apropierea mortului reprezinta un proces de trecere spre un alt mod de a fi, proces care a luat forme diferite de-a lungul timpului. Moartea in arhitectura aproape intotdeauna s-a manifestat intr-o forma monumentala: piramidele de la Gizeh, Taj Mahal, Hierapolis etc. In urma unei analize superficiale putem spune ca toate aceste exemple tind, sau mai degraba doresc, sa atinga perfectiunea(a se vedea aici perfectiunea asemeni unui cerc: figura geometrica inchisa).

Opera lui Tadao Ando urmeaza firul aceluiasi sentiment de raceala, de perfectiune a formei, a tehnicii, a functiunii. Lucrarile lui devin calde la atingere, vibrante, colorate; lucrarile lui au miros, sunet, dinamica. Lucrarile lui starnesc “goana muta, buimaca din cap”* a transpunerii intr-un nou univers hipersensibil.

Cu toate acestea arhitectura lui Tadao Ando se limiteaza la cercul Enso**. Aminteste de tusa singulara materializata intr-un spatiu gol, al ecoului. Aminteste de stiluri de arhitectura cum ar fi barocul tarziu sau goticul flamboyant sau chiar formalismul.

Pentru a putea raspunde intrebarii initiale am notat cele doua argumente cu: a fi, a nu fi. Desigur, in rezolvarea acestei ecuatii intra o sumedenie de variabile: functiune, loc, beneficiari, eficienta etc. iar stabilirea unui consens asupra intregii arhitecturi a lui Tadao Ando este extrem de dificila, daca nu imposibila. Asadar raspunsul nu consta in arhitectura lui Tadao Ando ci in ceea ce se intampla dincolo de arhitectura pe principiul actiunii si reactiunii, reactiunea publicului. Un anumit tip de arhitectura ramane vie atat timp cat ea continua sa influenteze si sa inspire lumea din jur, iar acest lucru cu siguranta se intampla in arhitectura lui Tadao Ando. Pe de alta parte acest tip de arhitectura face parte dintr-un ciclu in incheiere (alaturi de alte nume cum ar fi Le Corbusier, Louis Kahn sau Sverre Fehn) parte a unui curent inca tanar (conform lui Michel Foucault) ce abia a implinit 200 de ani numit Mordernism.

*  Herta Muller “Regele se-nclina si ucide” Polirom 2005

** Enso. cuvant japonez ce inseamna”cerc”, concept puternic asociat cu Zen. Enso este unul dintre cele mai des utilizate forme in caligrafia japoneza desi este un simbol si nu un caracter. Simbolizeaza revelatia, puterea, eleganta, universul, vidul; este metafora esteticii japoneze insesi.

Bibliografie:

Joididio, Philip, Tadao Ando, Ed. Taschen, 1997

Tadao Ando DETAILS, A.D.A. EDITA Tokyo, 1997

Furuyama Masao, Tadao Ando, Ed. Taschen, 2006

Foucault, Michel, Cuvintele si lucrurile, Ed. Rao, 2008

http://en.wikipedia.org/wiki/Enso

http://en.wikipedia.org/wiki/Tadao_Ando

http://www.andotadao.org/

antiteza Bucurestiului.